Este o situație des întâlnită, în cadrul multor companii, ca un angajator să fie nevoit să recurgă la sancționare disciplinară pentru unul sau mai mulți dintre angajații săi. În cazul nerespectării normelor de conduită, a regulamentului intern și a altor reguli impuse la locul de muncă, un angajat riscă să fie sancționat pentru faptele sale.
Există numeroase motive pentru care un angajat poate fi sancționat disciplinar. De la nerespectarea regulilor de igienă în lucrul cu alimente sau produse medicale, furt de bani din casa de marcat, încălcarea atribuțiilor din fișa postului sau chiar și neprezentarea la locul de muncă, fără un motiv anunțat în prealabil, sunt doar câteva exemple de abateri care pot duce la sancțiuni.
Desigur, fiecare angajator stabilește propriile reguli, în funcție de posturile ocupate de angajații săi. Indiferent de motivul care poate duce la sancțiuni disciplinare, angajatorul trebuie să desfășoare, într-o primă fază, o cercetare disciplinară prealabilă. Astfel, salariatul sau salariații din situația în cauză vor fi convocați în scris de către persoana sau comisia împuternicită de angajator ca să realizeze cercetarea.
În cadrul acestei convocări scrise se vor preciza: data, ora și locul întrevederii, conform art. 251, alin. (2) al Codului muncii. Convocarea poate fi realizată prin email, însă angajatorul trebuie să dețină dovada comunicării acestei convocări. Angajatorul sau persoana care a sesizat faptele săvârșite trebuie să întocmească un referat constatator, la care să atașeze dovezile pentru faptele salariatului în cauză. În urma acestui raport se va emite convocarea scrisă, trimisă către salariatul în cauză.
În cazul în care angajatul nu se prezintă la convocare, angajatorul are dreptul să continue sancționarea acestuia fără a realiza cercetarea disciplinară prealabilă conform art. 251, alin. (3) din Codul muncii.
În cazul în care angajatul se prezintă la convocare, se încheie un proces verbal în care se menționează apărările acestuia. Angajatul are dreptul să susțină orice afirmație pentru apărarea sa, să aducă dovezi pentru apărarea sa și chiar să fie asistat de un avocat, dacă este cazul.
În urma convocării, angajatorul va decide dacă probele aduse de salariat sunt suficiente pentru a nu i se aplica sancțiunea disciplinară. În cazul în care dovezile sau afirmațiile aduse în apărarea angajatului sunt respinse de angajator, acesta poate emite, în scris, decizia de sancționare disciplinară, în termen de 30 de zile calendaristice și maximum 6 luni de la data luării la cunoștință despre fapta sau faptele săvârșite de angajat.
Decizia de sancționare trebuie comunicată angajatului la maximum 5 zile calendaristice de la data emiterii acesteia și trebuie comunicată personal acestuia, în format fizic, cu semnătură de primire.
În cazul în care faptele săvârșite de angajat sunt grave și acestea duc la concedierea disciplinară, este recomandat ca angajatorul să efectueze acest proces cu ajutorul unui jurist sau avocat.
Sperăm să vă fie de folos aceste sfaturi privind sancționarea disciplinară!
sursa foto: pexels.com
